La scienzes dl'economia aziendela à coche travert chël de se dé ju cun i truep duvieres y i raporc ntravaiei de na mpreja, te si strutura interna coche nce oravier. Pra l'economia aziendela toca nce aspec de marketing y de manejamënt dla mpreja. La sculées y i sculeies dëssa ntënder, tres cunescënzes de basa liedes ala materia, cër cunliamënc mpurtanc danter atività aziendela y economia generela, acioche i sibe boni de jì ite sun avenimënc economics atuei y de i valuté.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt de Tudësch porta pro che la sculées y i sculeies posse cunëscer a fonz y a duminé cun segurëza l lingaz tudësch tl viers de cumpetënzes y cuntenuc spezifics. I vën alenei tla produzion de lingaz tres l rujené coche nce tla rezezion de lingaz tres l scuté su y l liejer. Tla lezions mperi a ntënder formes defrëntes dl lingaz tudësch, a les tlassifiché analiticamënter tres reflescion sun l lingaz y a les nuzé te situazions y formes de scrì desvalives. Pra tesć letereres mpera la sculées y i sculeies a cunëscer esperienzes umanes de uni sort coche nce plu manieres de udëi l mond y si valores.
Ciarië l curricula:
Ala sculées y ai sculeies ti vëniel trasmetù la legrëza a dessenië, chësc tres l se rënder cont dla mpurtanza de na bona basa tl dessëni a man, coche la maniera de realisé la linies, la contures, la dumbries y nce la reprejentazion de ogec te na forma naturalistica y astrata. La capazità de usservé a puntin vën aguzeda, l giaté su de detai y la capazità creativa vën cunscidrei coche fundamënta y vën for inò eserzitei.
Ciarië l curricula:
L lingaz Talian ie tl sistem de scola paritetich ënghe udù dant coche lingaz de nseniamënt. Daviadechël ie la cumpetënza linguistica dla sculées y di sculeies nia mé de mpurtanza per la materia nstëssa, ma nce per duta la materies che vën nseniedes per talian. La cumpetënza linguistica vën stimuleda y purteda inant sibe a usc che tl scrit, coche nce tl ntënder y tl mëter ju tesć. Se dé ju cun tesć letereres porta pro a ntënder miec y dà na vijion dl viadò storich-culturel di muvimënc letereres.
Ciarië l curricula:
La sculées y i sculeies mpera a ntënder la mpurtanza dla matematica cun si lingaz, si simboi, images y formules, y i arjonj na capazità generela per ressolver problems, acioche i posse svilupé tl daunì prufesciunel formes de cumpurtamënt y ressolver problems spezifics liei al ciamp dl lëur. La sculées y i sculeies dëssa mparé a ntënder nstësc problems, i lië a modiei y i ressolver tres la cunescënzes arjontes tla matematica y infomatica. Nia mé savëi spezifich, ma nce intuizion y fantajia dëssa caraterisé de bona soluzions a problems.
Ciarië l curricula:
Tla berstot de Depënjer arjonj la sculées y i sculeies l fortl tl nuzé chëi materiai che ie de bujën pra tecniches decoratives desvalives. I mpera l depënjer tradiziunel sun lën nuzan tecniches coche depënjer lesier (lasieren) y depënjer che cuer, nduré, la teoria di culëures y dla cumposizion, per ruvé ala realisazion autonoma de reprejentazions pitoriches. Na pert mpurtanta dl nseniamënt fej nce ora l mparé a manejé materiai y massaria de lëur, coche nce l savëi da descrì pruzedures cun la terminologia tecnica aldò. La sculées y i sculeies mpera oradechël a urganisé l'aurela y la luegia de lëur tla miëur maniera.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt de Tecnologia y chimica aplicheda ti dà l mesun ala sculées y ai sculeies de nrescì a na maniera pratica pruzesc chimics. Pra chësc vëniel daniëura cris na relazion cun pruzedures y materiai dl'ert aplicheda. Mesuns tecnics y mediei vën nuzei per giaté informazion uniun-a per si cont, l lëur scientifich autonom vën stimulà.
Ciarië l curricula:
La sculées y i sculeies svilupea tres l'atività sportiva regulera y mireda si capaziteies fisiches, y i proa ora individualmënter cërta secuënzes de muvimënt. I se mesura cun i autri tl juech y tla cumpetizion, y i mpera a valuté drët resiedes. Tres l vester boni de superé situazions datrai nce critiches davani crëta te sé nstësc, y i ie boni de udëi l'atività sportiva coche elemënt positif de n stil de vita san.
Ciarië l curricula:
Coche „lingua franca” à l Nglëisc na mpurtanza speziela, sibe tl ambit dla giaurida persunela y dla integrazion soziela, coche nce de viers dla cuncurenzialità tl ciamp dla formazion y sun l marcià dl lëur. Duvier dl nseniamënt dl Nglëisc ie perchël chël de slargë sistematicamënter y de fissé la cumpetënzes mparedes tla scola mesana tl ambit rezetif y produtif. Mira dl nseniamënt dl Nglëisc ie nce chëla de avané l savëi n cont de nosc mond y dla cumpetënza interculturela, cossa che juda a giaté si identità y a svilupé la persunalità.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt dla Storia dl'ert dëssa descedé l nteres per formes de esprescion artistiches desvalives dal'Antichità nchin a ncueicundì y lascé tò pert al'esprescion culturela y artistica tres la storia. La sculées y i sculeies svilupea n ntendimënt generel per la formes de esprescion artistiches desvalives y se urientea te chëla nce pra tendënzes atueles. I ntënd l'ert coche esprescion dla contraposizion de oget y ambient, y i arjonj n ntendimënt plu sot di liams.
Ciarië l curricula:
Tla materia Aplicazions y media nueves va la sculées y i sculeies dal'idea vijuela ala realisazion creativa. Leprò toca l nseniamënt de basa teorica dla comunicazion, informazion y design. Pian via da chësta fundamënta lëuren cun metodes de creazion cuncretes. La materia à n liam sterch cun la pratica, la sculées y i sculeies lëura dantaldut pra computer y mpëra a cunëscer i programs de grafica y design, i lëura ora grafiches y formes tipografiches, i mpera a manejé l aparat da fotografé digitel, a lauré sun imajes y videos, a crië webdesign y julantins coche nce a lauré cun media audiovijuei y interatifs. Nsci mperi a na maniera autonoma y creativa a ti jì permez y a lauré ora proiec liei ai media.
Ciarië l curricula:
Tla berstot de Ziplé vëniel dantaldut cialà che la sculées y i sculeies mpere la drëta tecnica dl ziplé. Pra chësta tochel nce d'autra ativiteies coche fé schizes y proieté l lëur, calculé y museré ora l material, nculé adum leniam, desmazé, ziplé do y limé sciche l toca, ma nce ti fé tai ala massaria, savëi da nuzé cun man segura scarpiei y mascins da lauré l lën: planes eletriches, mascins da furé, sies a vëta. Truep eserzize iel de bujën per avëi n bon uedl, per savëi da mëter n drova la proporzions anatomiches y per vester boni de interpreté artisticamënter na tematica data dant.
L Nseniamënt sëurapro, cun na cumpëida de doi ëures al'ena, dà l mesun de nsenië aldò de tematiches y de proiec tl ciamp de ert y mujiga.
- eine Arbeit verfassen und über eine Aktivität berichten, die im Rahmen eines vorgeschlagenen Einzel- oder Gruppenprojekts durchgeführt wird
- ein mit dem Lehrplan übereinstimmendes Projekt durchführen, das auf einer komplexen Aufgabe mit unvorhergesehenen Komponenten im Zusammenhang mit den im Rahmen der Ausbildung ausgeübten Tätigkeiten beruht
- die geeigneten Techniken für die Durchführung des Projekts zu bestimmen
- die Arbeitsphasen von der Planung bis zur Durchführung des Projekts zu beschreiben und selbständig zu organisieren
De gran mpurtanza ie la creatività y la capazità de dejëujer si idees, coche nce de les realisé graficamënter. Sibe tla fasa de analisa che nce te chëla de si produzion va la sculées y i sculeies ite plu sot te aspec estetics, funzionei y comunicatifs che giapa pona pëis tla realisazion.
Ciarië l curricula:
Aldò dla indicazions provinzieles iel doi ëures de Ladin al'ena, l ie meranchëi nce ududa dant la puscibltà per sculées y sculeies che ne n'à nia fat na scola mesana tla localiteies ladines de pudëi putenzië si cumpetënzes te n'auter lingaz de nseniamënt mpede fé la segonda ëura de Ladin.
La sculées y i sculeies de rujeneda dl'oma ladina o chëi che à fat na scola mesana te Gherdëina o tla Val Badia miurea ntan la segonda ëura al'ena si manejamënt dl lingaz ladin. L vën laurà sun la cumprenscion te plu sortes de ladin y sun l'esprescion sibe scrita che a usc te si idiom, fajan analises n cont de fonetica, morfologia, lessich, sintassa, tesć y nce de mplicazions cultureles. Davia che la sculées y i sculeies vën da situazions linguistiches desvalives ie l progres persunel mpurtant.
Tl'ëura pra chëla che l ie duc deberieda vëniel tratà tematiches liedes al lingaz y ala cultura ladina, cun elemënc de geografia, storia y d'autri ciamps de relevanza. L nseniamënt ie ntan chësta ëures te plu rujenedes. Per sculées y sculeies nteressei iel oradechël mesun fé n curs de ladin per nia-ladins.
Ciarië l curricula:
L vën dantaldut cialà che la sculées y i sculeies arjonje cunescënzes de basa tla trëidimensciunalità y la plastica, coche nce tl manejamënt de plu sortes de materiai. Tl mëterman dl pruzes de lëur iel la analisa de ogec ora dl ciamp anatomich o tecnich (lauré do a modiei de ghips) ma nce ora dla natura. Do chësc y do che n à laurà ora na schiza o n proiet, possel unì crià na opra individuela y inovativa en forma de relief o trëidimensciunela.n.
Curricula herunterladen:
L nseniamënt de Religion tol ite, tl urizont de esperienzes y de ntendimënt dla sculées y di sculeies, la dumanda do crëidum y Die, do l senificat dla vita, do amor y aurità, do giustizia y pesc, do criteres y normes per azions respunsables. L nseniamënt dla Religion catolica ie pensà per duta la sculées y duc i sculeies y ti pieta a chëi che ne vën nia da n ambient scialdi religëus o che mantën na cërta destanza o che se sënt en contrapusizion a uni forma de religion, lerch per fé esperienzes y ucajions per mparé. N se mët dant dantaldut de crì deberieda n urientamënt tl sentì, pensé, crëier y fé. Religion vën nsenià ti trëi lingac de scola - tudësch, talian, ladin - a na maniera balanzeda.
Ciarië l curricula:
Tla materia Project Management mpera la sculées y i sculeies a cunëscer duta la fases, dal planifiché al se deriejer, che vën a se l dé pra proiec. I arjonj segurëza pra l manejamënt de metodes, cumpetënzes sozieles y a se ntupé en cont de cunliamënc urganisatifs. Pra ncëries pratiches mperi a lauré ora plans-cheder bën struturei y a svilupé modiei de pruzes per uni fasa dl proiet, chësc acioche i sibe boni de ti vester ala truepa ndesfidedes de n proiet. Oradechël mpera la sculées y i sculeies a prejenté i resultac de si lëur ala miëur maniera. Gran mpurtanza i dan ala urganisazion, ala planificazion y ala analisa dl proiet. La realisazion di lëures vën pona a se l dé tla bertstots de Depënjer y de Ziplé.
Ciarië l curricula:
· elaborare i bozzetti e realizzare disegni rappresentando complessivi e particolari, ai fini della lavorazione del progetto da eseguire
· operare le scelte dei materiali e delle tecniche esecutive più idonee alla realizzazione della decorazione ideata
· realizzare decorazioni pittoriche su differenti tipi di supporto/materiale applicando le tecniche appropriate, sulla base di disegni preparatori e/o modelli predefiniti
· svolgere un tema assegnato o scelto con le tecniche appropriate, e organizzare autonomamente le fasi di lavoro dalla progettazione alla realizzazione
Ciarië l curricula:
